cu doamna in Paradis

We all have reasons for moving.
I move to keep things whole. By Mark Strand

Mereu am stat prost cu timpul, dar de cand am decis ca ma dedic exact 18 luni acestui job, chiar nu mai am timp de nimic.

Cariera, ca si iubirea, iti fura pervers din timp.

Intre zboruri si deadline-uri am reusit sa imi petrec un weekend cu doamna ambasadorului pe o insula de poveste. Inca nu stiu ce vrea de la mine. Inca nu stiu ce vreau de la dansa.

Doamna nu e ca Anna. Si relatia noastra nu e nici de prietenie, nici sexuala, nici alba, nici neagra. Ma fascineaza rasul ei cand vrea sa imi ascunda ceea ce imi spune, rochiile ei turcoaz, legate stramt pe o talie frumoasa in snururi aurii, ochii migdalati si gesturile de contesa. O femeie aristocrata, nascuta si crescuta in pufuri financiare, educata, eleganta, inalta, cu ochii albastri ca platina, captivanta si de inteligenta superioara.

Am petrecut zilele pe plaja, privind oceanul si apusurile magnifice, cu cocktailuri colorate, in discutii filozofice despre intuneric si lumina, iar noptile am dansat nebune pe ritmuri straine.

M-am intors frematand de viata si cu o dorinta vie de a incerca tot ce e posibil in viata asta. Exista un barbat nou in viata mea, despre care voi scrie mai tarziu, promisiuni colorate facute sufletului meu si o gramada de vise de-abia iesite din cutie.

Mi-am legat incheietura mainii intr-o bratara aurie, delicata, in forma de sarpe, de la Tiffany, ca sa imi amintesc mereu de cele mai frumoase zile din viata mea, de setea nebuna de a-mi inventa singura stilul de viata, credintele, pacatele.

Sunt fericita. Sunt foarte fericita.